GALERIE FOTO ŞTEFAN LUCHIAN Înapoi 




  • 1826 - Se naşte la Botoşani Dumitru Luchian, fiu al serdarului Vasile Luchian din Galaţi; boier caftanlău şi prezident al Eforiei oraşului.
  • 1832 - Se naşte la Perieţi (Ialomiţa) Elena Chiriacescu, fiica lui Iamandi Chiriacescu, proprietar agricol.
  • 1863 - Căpitanul Dumitru Luchian se căsătoreşte cu Elena Chiriacescu.
  • 1867 - Maiorul Dumitru Luchian este mutat în garnizoană la Ştefăneşti, lângă Botoşani, comandant al batalionului 3 de grăniceri.
  • 1868 - Ştefan Luchian s-a născut la 1 februarie, în comuna Ştefăneşti, regiunea Suceava. Tatăl său, maiorul Dimitrie Luchian, moldovean, la îndemnul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (cu care fusese prieten), se căsătorise cu o munteancă, Elena Chiriacescu.
  • 1869 - Se naşte la Ştefăneşti Anibal, al doilea copil al soţilor Luchian.
  • 1870 - Maiorul Dumitru Luchian îşi dă demisia din armată. Prima pictură cunoscută: un mic tablou în ulei, reprezentând o casă şi semnat "Luchian Şt. cl. III-a".
  • 1873 - Familia artistului cumpără o casă şi se mută în aprilie la Bucureşti, în strada Popa Soare nr.15.
  • 1875-1879 - Urmează cursurile şcolii primare din Tabaci – Bucureşti.
  • 1877 - Tatăl pictorului moare la 26 noiembrie.
  • 1879 - Ştefan Luchian este înscris elev în clasa I la Gimnaziu "Sf. Sava".
  • 1880-1883 - Urmează cursurile Liceului "Sf. Sava".
  • 1884 - Continuă studiile gimnaziale la pensionul "Şeicaru".
  • 1885 - După ce refuzase să devină ofiţer, studiază pictura la şcoala de Bele-Arte din Bucureşti, unde are ca profesor pe Theodor Aman şi Gheorghe Tattarescu. Pasionat de muzică, frecventează o vreme şi clasa de flaut de la Conservator.
  • 1888 - La sfârşitul anului şcolar, Luchian obţine menţiuni la concursurile de anatomie şi cap de expresie.
  • 1889 - Obţine medalia de bronz pentru lucrările "Cap de expresie" şi "Studiu după natură". Toamna, pleacă la München, la Academia de arte frumoase, profesori fiindu-i Johann Kaspar Herterich şi Ludwig Herterich, unde are o bursă şi unde nu rămâne decât un an. Execută, în muzee, copii după Rembrandt şi Correggio.
  • 1890- Reîntors în ţară, participă cu patru lucrări la prima expoziţie a societăţii de artă "Cercul atistic".
  • 1891- Pleacă la începutul anului la Paris,unde studiază la Academia Julian cu profesorul W. Bouguereau, dar mai ales frecventeză muzeele şi expoziţiile, urmărind atent viaţa artistică din capitala Franţei.
  • 1892 - Murindu-i mama, Luchian se reîntoarce în ţară.
  • 1893 - Pictorul îşi organizează atelierul pe strada Aristide Briand; în toamnă expune din nou la "Cercul artistic" (patru tablouri).
  • 1894 - Foarte activ, participă la "Expoziţia artiştilor în viaţă", din al cărui juriu face parte; pictată încă de la Paris, Ultima cursă de toamnă, vădind unele influenţe ale lui Degas, este distinsă cu medalie; în noiembrie, expune zece lucrări la "Cercul artistic". Înscris la concursul pentru ocuparea catedrei de pictură a Şcolii de Belle-Arte din Iaşi, se retrege protestând împotriva favoritismului practicat de comisie.
  • 1895 - Organizează împreună cu Constantin Artachino o expoziţie personală în atelierul său. Participă din nou la "Expoziţia artiştilor în viaţă" şi la cea a "Cercului artistic", al cărui vicepreşedinte este ales. Pictează portretul Safta florăreasa.
  • 1896- Deschide împreună cu pictorul Artachino, N. Vermont şi Al. Bogdan-Piteşti, o nouă expoziţie. Ca o manifestare protestatară împotriva abuzurilor în organizarea Salonului oficial, Luchian şi alţii organizează "Expoziţia artiştilor independenţi". La inaugurare participă şi pictorul Nicolae Grigorescu. Iniţiatorii lansează un manifest militând pentru o artă liberă.
  • 1897 - Rămas sărac, se mută ân str. Popa Tatu, apoi în Ştirbei Vodă; pictează biserica din Tulcea, împreună cu Artachino; participă la organizarea Societăţii artistice "Ileana".
  • 1898 - Expune 21 de lucrări la expoziţia Societăţii "Ileana"; tot împreună cu Artachino şi C. Pascaly pictează Catedrala ortodoxă din Alexandria.
    În acest timp se îndrăgosteşte de fiica primarului din acest oraş, cu care a sperat să se căsătorească, dar este refuzat de familia ei.
  • 1899 - Participă la "Expoziţia artiştilor în viaţă", iar în aprilie, împreună cu fostul său coleg de şcoală, Nicolae Vermont, deschide o nouă expoziţie personală. Termină de pictat Biserica din Tulcea, începută în 1897.
  • 1900 - Participă cu două pasteluri la "Expoziţia universală" de la Paris. Pictează biserica Brezoianu din Bucureşti (împreună cu acelaşi Artachino). Cântă o vreme ca flautist în orchestra Teatrului Naţional. Apare revista "Ileana". Locuieşte pe strada Sf. Ionică.
  • 1901 - În cadrul unei expoziţii colective la Ateneu expune 11 lucrări. Locuieşte pe strada Atelierului. Grav bolnav, se internează către sfârşitul anului în Spitalul Pantelimon, fiind îngrijit de neurologul Gh. Marinescu.
  • 1902 - Fiind încă în spital, participă cu opt lucrări la prima expoziţie a noii Societăţi "Tinerimea artistică", al cărei membru fondator este. La începutul verii părăseşte spitalul, margând la Govora; aici se împrieteneşte cu Virgil Cioflec, colecţionar de artă, care va scrie mai multe artcole despre pictor , precum şi o monografie apărută în 1924. Uşor restabilit, în urma îngrijirilor primite, Luchian se duce la rude, la Ialomiţa, unde reîncepe să picteze, după întreruperea cauzată de boală.
  • 1903 - Îşi organizează o expoziţie personală, cu 39 de lucrări, în Casa Assan. Participă cu 13 lucrări şi la "Tinerimea artistică". Pictează la Filipeştii de Pădure. Locuieşte în strada Povernei.
  • 1904 - Expune 18 lucrări la "Tinerimea Artistică". Îşi petrece vara la Techirghiol şi în Bărăgan. În decembrie, împreună cu desenatorul N.S. Petrescu-Găină, deschide o expoziţie personală la Ateneu.
  • 1905 - Picteză compoziţia "La împărţitul porumbului". Expune 16 lucrări la "Tinerimea Artistică" şi la "Expoziţia artiştilor în viaţă".
    Expoziţia din 1905 este pentru Luchian un eşec total, singurul cumpărător fiind Nicolae Grigorescu; pentru plata chiriei sălii Ateneului, pictorul oferă compensaţie tabloul "Vechiul meu atelier", ajuns ulterior la Pinacotecă. Peste vară este nevoit să rămână tot în Bucureşti, unde trăieşte într-o sărăcie cruntă, alungat din casă în casă pentru că nu-şi poate plăti chiria. Un desen deosebit "Mahalaua Dracului", a rămas ca amintire a acestei perioade.
  • 1906 - Expune la "Tinerimea Artistică" 12 lucrări. În timpul verii este bolnav.
  • 1907 - Printre cele 9 lucrări trimise la "Tinerimea artistică" se află şi autoportretul intitulat Un zugrav. Dramaticele răscole ţărăneşti din primăvară îi inspiră o serie de lucrări, în tehnici diverse, pe care le aduce la expoziţia personală din decembrie, din sala Ateneului (împreună cu C. Loghi şi O. Spaethe); acum expune "Cheful", "Moş Nicolae Cobzarul"şi "Sălciile de la Chiajna". Locuieşte în Filantropia (Grozăveşti).
  • 1908 - Expune 12 lucrări la "Tinerimea artistică", printre care Anemonele. Cu pastelurile realizate în vară la mănăstirea Brebu, îndeosebi peisaje, La capătul satului, Hahamul din Moineşti, Moara de la Poduri, Pe dealul Hanganilor, La Nămiezi, etc., organizează în octombrie la Ateneu o nouă expoziţie personală.
  • 1909 - La expoziţia "Tnerimii artistice" trimite 11 lucrări. Se mută în strada Romană, nr.76; îşi retrage lucrările trimise la Eexpoziţia artiştilor în viaţă"; vara pictează la Moineşti (Bacă) şi împrejurimi.
  • 1910 - I se agravează boala. Participă totuşi la "Expoziţia tinerimii artistice" cu 16 lucrări realizate îndeosebi la Brebu şi Moineşti. La Ateneu, organizează iarna o mare expoziţie personală cu 84 de tablouri.
  • 1911 - Tot mai grav bolnav, nu participă la nicio expoziţie. Locuieşte în strada Ferari nr.28.
  • 1912 - Expune trei tablouri cu flori la "Tinerimea artistică". Locuieste acum în casa proprie din strada Primăverii, unde va rămâne până la moarte. Acum începe să picteze tabloul Lăutul.
  • 1913 - Participă la a XI expoziţie internaţională de la München, iar la "Tinerimea artistică" timite 6 lucrări.
  • 1914 - Împreună cu pictorul Nicolae Dărăscu, expune la Ateneu, în februarie. Participă cu trei tablouri cu flori la "Tinerimea artistică". Boala i se agravează în continuare.
  • 1915 - Pentru ultima oară participă la "Expoziţia artiştilor în viaţă", unde trimite opt lucrări mai vechi. I se conferă Medalia cl. I. Boala progresează. Paralizia îi cuprinde şi mâinile.
  • 1916 - În noaptea de 27 spre 28 iunie, pictorul Ştefan Luchian se stinge din viaţă, după o îndelungată suferinţă, în vârstă de 48 de ani. Joi 30 iunie este înmormântat la Cimitirul Bellu.
  • 1928 - La expoziţia jubiliară "Tinerimea artistică" i se consacră o sală.
  • 1920 - Expoziţia grupării "Arta română", pusă sub numele lui Luchian, prezintă şi opere ale acestuia .
  • 1923 - Se deschide expoziţia "Andreescu-Luchian", a III-a expoziţia de studiu organizată de Fundaţiile Culturale "Principele Carol", sub îngrijirea prof. I.D. Stefănescu.
  • 1924 - Lucrări de Luchian sunt prezente la Bienala internaţională de artă de la Veneţia. Apare prima monografie consacrată pictorului, semnată de Virgil Coflec.
  • 1925 - La Muzeul Jeu de Paume din Paris se deschide "Expoziţia de artă românească veche şi modernă", în care sunt prezente şi opere de Luchian.
  • 1926 - La împlinirea a zece ani de la moarte, revista "Universul literar" îi consacră un număr special îngrijit de Nicolae Tonitza.
  • 1927 - Lucrările sale figurează în "Expoziţia retrospectivă a artei plastice româneşti" de la Ateneul român şi în Expoziţia de artă românească organizată cu prilejul Congresului presei latine de la Bucureşti .
  • 1928 - Expoziţia jubiliară "Tinerimea artistică" , Bucureşti.
  • 1929 - Expoziţia internaţională de la Barcelona.
  • 1930 - Virgil Cioflec donează colecţia sa care cuprinde şi opere de Luchian, luând astfel fiinţă Pinacoteca "Virgil Cioflec" din Cluj. Lucrări de Luchian figurează în "Expoziţia de artă românească" de la Bruxelles, Haga, Amsterdam.
  • 1932 - Cu prilejul inaugurării Fundaţiei "Ion I. Dalles" se organizează expoziţia "Andreescu-Grigorescu-Luchian". Luchian este reprezentat prin mai multe lucrări de pictură şi pastel.
  • 1937 - Figurează cu lucrări la Expoziţia internaţională de la Paris.
  • 1939 - Expoziţia retrospectivă la Sala Dalles, organizată de Virgil Cioflec şi Jean Al. Steriadi, sub auspiciile Academiei Române.
  • 1946 - Retrospectiva "Luchian" la sala Căminul Artei, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la moarte.
  • 1955 - Expoziţia retrospectivă "Luchian" la Bucureşti.
  • 1956 - Lucrări de Luchian fac parte din expoziţia " Tezaurul restituit".
  • 1957 - Expoziţia retrospectivă "Luchian" organizată de Muzeul Naţional de Artă al României.
  • 1966 - Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moarte, Muzeul Naţional de Ară al României organizează expoziţia "Florile în opera lui Ştefan Luchian".
  • 1968 - Comemorare a centenarului naşterii lu Luchian prilej cu care Muzeul Naţional de Artă al României organizează expoziţia "Peisajul şi compoziţia în aer liber în opera lui Luchian", iar Muzeul Municipiului Bucureşti deschide expoziţia "Luchian înnoitorul".
  • 1989 - La Ştefăneşti (Botoşani), locul naşterii artistului, se inaugurează o expoziţie permanentă cu lucrările sale.

 
Orar
| Contact | Linkuri | Termeni legali | Hartă site
Management | Anunturi | Achizitii publice


Director WEB

2008 - 2019 © Toate drepturile rezervate.
Realizat de Consi Serv
      Flag Counter